Somn putin, probleme multe

Trăim într-un ritm trepidant, care nu ne mai permite nici să ne odihnim suficient. Pierdem ore bune din noapte, considerând că putem face faţă oboselii. Însă chiar și o oră de somn în minus afectează negativ sistemul imunitar, potrivit unui studiu efectuat în Statele Unite și citat de Huffington Post.

O echipă de oameni de știinţă de la Școala de Medicină din cadrul Universităţii Washington susţine că somnul este una dintre cele mai eficiente măsuri de medicină preventivă. „Sistemul imunitar nu mai funcţionează așa cum trebuie atunci când somnul este insuficient.” Aceasta este concluzia lui Nathaniel Watson, neurolog și specialist în somnologie în cadrul instituţiei respective. În opinia sa, cercetarea pe care a coordonat-o demonstrează că somnul insuficient poate bloca anumite procese genetice ce au loc la nivel celular și care formează sistemul imunitar, responsabil de lupta cu infecţiile și bolile. „Este o dovadă în plus cu privire la importanţa somnului asupra sănătăţii și fiziologiei omului”, a menţionat Watson, în urma acestui studiu considerat de către autori ca fiind primul care evaluează ceea ce se petrece la nivelul ADN-ului atunci când organismul este privat de somn.

Pentru a observa efectele negative ale insuficienţei somnului, oamenii de știinţă au studiat unsprezece perechi de gemeni identici, dintre care unul se odihnea cel puţin șapte ore pe noapte, iar celălalt dormea cu aproximativ o oră mai puţin. Au folosit gemenii ca subiecţi de cercetare deoarece circa 50% din necesarul de somn al organismului este dictat la nivel genetic. Fiecare participant la studiu a purtat, timp de două săptămâni, un dispozitiv de monitorizare a somnului.

La finalul studiului, oamenii de știinţă au prelevat mostre de sânge a căror analiză a relevat faptul că sistemul imunitar al geamănului cu deficit de somn era mai puţin activ în comparaţie cu cel al fratelui său care se odihnea mai mult. Cei care au dormit mai puţin produceau mai puţine proteine, compuși pe baza cărora funcţionează corpul nostru, precizează sursa citată. „Ei aveau un sistem imunitar neperformant”, a spus Watson, fapt care „îi predispune la îmbolnăviri”.

În această privinţă, nu doar durata somnului contează. Oamenii de știinţă au insistat asupra faptului că atât „calitatea, cât și cantitatea” somnului sunt elemente foarte importante de luat în considerare pentru prevenirea bolilor. „Riscul de infecţie se adaugă unei multitudini de motive pentru care privarea de somn este nesănătoasă”, susţine Watson. Pe o listă a efectelor negative pot fi incluse reducerea performanţelor în timpul zilei, depresia, hipertensiunea, bolile cardiovasculare, diabetul și starea de nervozitate.

Studii anterioare confirmă analiza cercetătorilor de la Universitatea Washington. De exemplu, cercetătorii britanici de la Universitatea din Surrey au analizat sângele a 26 de persoane care au dormit mult, până la 10 ore pe noapte timp de o săptămână, și au comparat rezultatele cu cele ale analizelor luate după o săptămână de dormit mai puţin. S-a constatat că activitatea câtorva sute de gene umane a fost modificată după ce oamenilor li s-a redus durata somnului la mai puţin de 6 ore pe noapte timp de o săptămână, scrie BBC. Profesorul Colin Smith de la Universitatea din Surrey a concluzionat că „a avut loc o schimbare destul de dramatică în activitatea multor gene”. Sistemul imunitar și felul în care organismul răspunde la stres au fost afectate. În opinia expertului, „în mod clar, somnul este esenţial în reconstrucţia corpului și în menţinerea unei stări funcţionale”.

În caz contrar, nu doar imunitatea are de suferit. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că deficitul de somn are o mare influenţă asupra conexiunilor neuronale, dar și asupra instalării obezităţii. În această ultimă situaţie, autorii unui studiu efectuat pe 1.024 de voluntari au arătat că somnul insuficient duce la alterarea modului în care corpul gestionează hormonii care reglează apetitul. Cu cât IMC-ul era mai mare, cu atât durata de somn era mai mică în rândul participanţilor ce dormeau mai puţin de 8 ore pe noapte (74,4% dintre voluntari. Somnul scurt era, de asemenea, asociat unui nivel mic al leptinei şi unuia mare al grelinei. Ţinând cont că nivelul redus al leptinei (inhibitor al foamei) şi cel crescut al grelinei (stimulator al apetitului) duc la creşterea apetitului, această descoperire explică nivelul mai mare al indicelui de masă corporală.

Având în vedere aceste date, unii ar putea concluziona că dacă suntem mai sănătoși cu cât dormim mai mult. Însă, și dormitul în exces poate periclita sănătatea și viaţa. Experţii recomandă adulţilor un interval de 7-9 ore de somn pe noapte, dar această perioadă ar putea varia în funcţie de vârstă, de nivelul de activitate, de starea de sănătate sau chiar de stilul de viaţă, punctează Web MD. Până la urmă, echilibrul este cheia în baza căreia se poate construi o sănătate durabilă.

Sursa: semneletimpului.ro