Gândul de dimineaţă – 18 noiembrie 2015

Să aveți sare în voi înșivă și să trăiți în pace unii cu alții.

( Marcu 9:50)

Lângă Shannon, Irlanda, poți să te întorci secole în timp, când asiști la o sărbătoare medievală, în castelul Bunratty. Părăsești climatul contemporan ( adesea în cea mai posomorâtă singurătate ) și intri într-o lume în care ospitalitatea față de străini este o datorie sacră a tuturor persoanelor bogate sau sărace.

Apoi, ca și astăzi, să deschizi ușa oricui vrea să intre implică un risc. deci, când intri în castelul Bunratty, doi servitori în livrea, care țin în mână o tavă de lemn pe care sunt bucăți de pâine, te întâmpină la ușă. La mijlocul tăvii este o moviliță de sare. Ți se cere să iei o bucată de pâine și să o atingi de sare și s-o mănânci în prezența ușierilor.

Făcând gestul de a mânca această hrană simplă oferită de gazdă, te angajezi să rămâi în pace și bună voie. Apoi, nu vei intra în sala de ceremonii cu gândul de a ucide pe cineva, nici nu vei isca  vreo tulburare pentru că, prin aceste simboluri, te-ai angajat să fi loial. Dacă te poți angaja față de gazda ta în acest mod, atunci să nu te mai gândești să ceri ospitalitate.

Odată intrat, ești oaspete la un banchet generos, cu muzică, cu părtășie vie și cu atenție personală din partea gazdei – toate pentru că tu ai mâncat pâinea cu sare și pentru că te-ai supus condițiilor pe care le-a impus domnul casei.

solascriptura.ro